FUCK GIRLFRIENDS! ÎNSĂ DOAR LA FIGURAT

“Să îmi fac o iubită este un efort prea mare. Ar trebui să renunţ pentru ea la tot ce fac în week-end”, zice un japonez într-un reportaj BBC despre o criză democratică provocată de faptul că băieţii din Japonia nu mai au chef să îşi facă prietene.

Nici eu nu puteam s-o spun mai bune decât japonezul ăla (care, by the way, avea o colecţie impresionantă de anime). La ce ne trebuie nouă prietene care nu sunt în stare să ne înţeleagă pasiunile? Şi chiar dacă am reuşi să le cucerim (punându-le ceva în suc când sunt la baie) s-ar ajunge la discuţii de genul:

- Dragule, ştiu că îţi plac filmele…
- Nu-mi plac filmele, ci doar admir valoarea estetică a anumitor producţii cinematografice, însă recunosc inutilitatea întregii cinematografii, care până la urmă nu este nimic altceva decât o iluzie care nu ne ajută cu nimic în viaţă. Din comtră, denaturează percepţia noastră asupra lumii.
- Oook, cum zici tu. Totuşi, hai să ne uităm la un film.
- Da, hai să vedem scurt-metraje pe Short of the Week.
- Doar ştii că nu mă omor după scurt-metraje…
- Hai să ne uităm atunci la Valhalla Rising.
- Dar l-ai mai văzut de patru ori. Hai să ne uităm mai bine la J. Edgar. Pare destul de inteligent şi este regizat de Clint Eastwood.
- Are notă mică pe IMDB…
- Tu şi obsesia pentru IMDB. Ce contează părerea altora despre film?

Şi de aici ar porni o ceartă obositoare fără rezultat.

Dar, ca să ajungi la o asemena discuţie, trebuie mai întâi să o cucereşti, iar, vorba japonezului, cucerirea unei fete este mare bătaie de cap. Cel puţin pentru ăştia ca mine sau ca japonezul ăla. Pentru că întotdeauna fetelor drăguţe le plac băieţi mult mai şmecheri decât noi. Uite o fată drăguţă. Ce? Îi mai face curte un băiat? E grafician la Google şi solist în propria trupă rock? Mhmm… cred totuşi că am o şansă, mai ales că o pot cuceri cu colecţia mea de pahare de la Coca Cola. Mă rog, deocamdată nu am decât două pahare, dar într-o zi poate că le voi avea pe toate şase.

În lipsa unei prietene mi-am putut majoritatea obiectivelor majore în viaţă:

- Am citit o carte de benzi desenate.

- Am văzut cele mai bune 50 de SF-uri din topul IMDB.

- Am învăţat să modific baza de date a jocurilor FIFA (asta acum câţiva ani buni).

- Am citit toate cărţile Star Wars în limba română.

- Am văzut Apocalypse Now de 7 ori, Blade Runner de 8 ori, Watchmen de 5 ori şi filmele Star Wars de peste 30 de ori.

- Am devenit moderatorul unui blog Star Wars pentru ca apoi să mă retrag în glorie (nu am mai scris pe acolo de vreo trei ani).

- Am învăţat şi uitat să folosesc Quark Xpress.

- Am învăţat să schimb piese din propriul calculator (dar desigur, nu am căpătat suficientă îndemânare cât să fac din computere o meserie bănoasă care să mă ajute să atrag gagici; una din fostele prezentatoare ale Observatorului ştie ce spun).

Toate acestea în timpul pe  care l-aş fi pierdut cu îmbrăţişări şi alte activităţi lipsite de sens.

Aşadar rezonez pe deplin cu înţelepciunea japoneză care stă la baza acelei avansate societăţi. Pentru mine cartea Mănâncă, Roagă-te, Iubeşte se rezumă doar la Mănâncă, Rogă-te (doar atunci când ai o problemă sau vrei să ţi se îndeplinească o dorinţă).

~ prin Ionut pe 01/18/2012.