După 20 de ani…

După 20 de ani am 22 de ani. Asta înseamnă că atunci aveam doi ani, deci nu pot să-mi dau cu părerea.

Pe calea cea bună…

Treptat-treptat ne îndreptăm spre civilizație. Drept dovadă, după cum puteți vedea în poza de mai jos, într-unul dintre cele două lifturi de pe scara mea a apărut un mesaj surprinzător.

Este un mare “HELLOOOUU!”. De ce este surprinzător? Pentru că de obicei mesajele scrijelite în lifturile din blocul nostru se încadrau numai în exprimări de genul “sugi ***a”, sau “m**e Steaua”.

Ăsta este deja un semn de evoluție. Desigur, o să ne numim într-adevăr civilizați în momentul în care nu vom mai scrie nimic pe bunurile noastre comune din spațiile publice, dar până atunci merge să ne mulțumim și cu acest mic pas făcut la mine în lift.

Ungurii nu-l pupă pe Moșu’, pentru că Moșu are gripă porcină…

Citim pe Reuters că ministerul sănătății din Ungaria roagă toți Moș Crăciunii de pe tărâm maghiar să evite să pupe copiii sau să dea mâna cu aceștia pentru a preveni răspândirea noului virus gripal.

În textul atașat pe site-ul oficial al ministerului se spune că “dacă Moș Crăciun este bătrân, supraponderal, sau are o boală cronică – și drept urmare aparține din grupul cu un risc ridicat de complicații – este foarte importantă vaccinarea acestuia împotriva gripei“.

Hmm… ministerul are dreptate. Nu știm ce boli cronice are Moșul, dar cu toții am văzut că este un bătrân supraponderal.

Însă problema mea e alta. Dacă ai fi părinte ați permite ca un bărbat deghizat într-un moș graș și roșu să vă pupe copilul? Adică dacă ar fi făcut-o Michael toată lumea l-ar fi acuzat. Dar dacă te îmbraci în Moș Crăciun e norma să ții copii în poala.

Tetul de pe Reuters mai spune că “In Hungary, Santa Claus traditionally comes on December 6, when children find gifts in shoes placed on window sills the night before.”

Dar ăsta e Moș Nicolae. Ce, ungurii au doar un Moș, care nici măcar nu vine de Crăciun? Săracii!

Happy Thanksgiving Day

La americani azi e ziua recunoștinței.  Dar dacă în România am importat de la ei Halloween-ul, ziua îndrăgostiților și Crăciunul consumatorist, de ce nu am adopta și ziua recunoștinței. Nu știu ce veți face voi, dar eu o voi sărbători și o să fiu trend-setter și când toată lumea o să mă copieze eu o să fiu cel considerat uber-cool. Acum hai să intrăm în spiritul sărbătorii.

Recunosc că m-am î… oh, nu, stai, scopul acestei sărbători nu e acela de a recunoaște diverse chestii. Acum mi-am dat seama. De fapt trebuie să fiu recunoscător față cei ce mi-au făcut un bine. Ahaa… e vorba de gratitudine.

Hmm… asta dă peste cap calculele problemei. Bănuiesc totuși că pot să-mi exprim recunoștința față de câțiva oameni.

Îi sunt recunoscător Irinei fără de care nu aș fi văzut nici până în ziua de azi acea construcție colosală numită generic “mall-ul din Cotroceni”. În plus ea mi-a făcut cunoștință cu acel loc minunat numit Starbucks, în care eu nu aș fi călcat niciodată pe motivul că “e o cafenea și cum eu nu beau cafea nu am ce să caut în ea”. Mai mult, dacă nu ar fi fost Irina habar nu aș fi avut ce gust are marțipanu și nici nu aș fi știut că o bucățică din Centrul Istoric al Bucureștiului ar fi fost restaurată. Apoi, dacă ea nu și-ar fi căutat o carte de Cortazar, eu nu aș fi avut ocazia să-mi cumpăr Inima Întunericului de la Librăria Eminescu.

Continuăm lista cu domnul Munteanu, căruia îi sunt recunoscător că m-a învățat ce este aceea o tastatură half-qwerty. Dacă nu era el probabil că aș fi murit fără să aflu, mai ales că sunt la pământ atunci când vine vorba de denumiri tehnice. Și dacă îmi aduc eu bine aminte, el a fost și cel care a supravegheat grătarul de ziua mea. Oricum mulți oameni trebuie să-i fie recunoscători domnului Munteanu pentru munca pe care o prestează.

Îi sunt recunoscător și șefului meu pentru că m-a lăsat să experimentez pe playerul mașinii sale cu acel CD care până la urmă s-a auzit așa cum trebuie, chiar dacă muzica era nasoală. Și îi mai sunt sunt recunoscător că mi-a arătat acel oraș frumos numit Sibiu.

Și nu în ultimul rând le sunt recunoscător tuturor celor care, într-un fel sau altul, mi-au făcut un bine, fie el cât de mic. Mă înclin umil în fața voastră.

Ăăăă

Săracul, cred că nu avea promterul pornit. Asta e nasol la duplexuri – moderatori răi îți pun întrebări la care nu te așteptai.

Oricum se știe deja:

Obama cu promter…

… și fără promter